Mărește-ți valoarea netă

Măsurăm valoarea lucrurilor prin aparenta lor raritate. Aur, caviar, Maserati – toate își măresc valoarea atunci când credem că oferta este limitată. O mare parte din bucuria dreptului de proprietate este conștientizarea faptului că alții nu pot sau nu se bucură de ele.

Și în cea mai slabă gândire a noastră, uneori ne imaginăm în mod absurd că harul lui Dumnezeu a fost rezervat oamenilor înțelepți și atenți ca noi. Pretindem că bunătatea lui Dumnezeu este o răsplată pentru credincioșie, mai degrabă decât cauza acesteia. Dacă harul este disponibil gratuit, nu va fi diminuată valoarea sa?

Dar imnul vechi a spus bine: „Dragostea lui Dumnezeu este mai largă decât măsura minții noastre.” „El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.” (Matei 5:45). Harul este acel lucru atât de rar care devine cu atât mai valoros cu cât este mai mult disponibil și mai pe deplin acceptat. Când tu iubești pe Dumnezeu, bucuria mea este dublată. Cerul nu are limite de spațiu și nici harul care ne conduce acasă  nu este rezervat doar pentru câțiva.

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” (Ioan 3:16).

Primiți pe Domnul care îi primește pe toți. Și rămâneți în har.

În fiecare săptămână editorul Bill Knott publică un gând despre har, în Adventist Review .

Traducere: Adina Păltineanu 

Prima lumină

Știrile bune sunt bune, doar pentru că celelalte știri nu sunt bune. Contrastul dintre lumină și întuneric ne face bucuroși pentru tot ceea ce este luminos și strălucitor și cald.

Iar Biblia este generoasă în a ne explica cinstit starea noastră reală – despre știrile proaste – despre faptul că suntem pierduți și în întuneric. Am obținut ceea ce am meritat: am recoltat ceea ce am semănat. Știrile nu puteau fi mai rele. Eram oamenii care stăteau în întuneric.

Dar apoi a apărut o mare lumină.

Evanghelia despre iubirea fără sfârșit și neobosită a Tatălui pentru noi se vede în tot ceea ce a făcut Isus pentru a ne aduce vindecare, bucurie și belșug. „El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?” (Rom 8:32).

Isus este dovada bunăvoinței cerului, certitudinea că suntem încă iubiți – am fost întotdeauna iubiți, vom fi întotdeauna iubiți. În El, aflăm știrile pe care nu le știam: că viața noastră poate fi liberă și veselă și plină de sens. „De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei.” (Evrei 7:25). Harul titrează știrile în fiecare zi

„Acum dar nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus.” (Rom 8: 1). „În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor.” (Ioan 1: 4).

Bucurați-vă de știri. Și rămâneți în har.

În fiecare săptămână editorul Bill Knott publică un gând despre har, în Adventist Review .

Traducere: Adina Păltineanu 

Prezența Divină este totdeauna cu noi, 25 februarie

Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de Faţa Ta? Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo. Psalm 139:7,8

Psalmistul reprezintă prezența Celui Infinit ca fiind răspândită în tot Universul. „Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuința morților, iată-Te şi acolo. ” Nu putem găsi niciodată un loc izolat în care nu este Dumnezeu.

Domnul Dumnezeu Cel Atotputernic, care domnește în ceruri, declară: ”Eu sunt cu tine.” El asigură pe poporul Său că cei care sunt ascultători sunt într-o poziție în care El îi poate binecuvânta, spre slava numelui Său… El va fi un ajutor prezent pentru toți cei care preferă să Îl slujească pe El decât eul.

Cu toate că Dumnezeu nu locuiește în temple făcute de mâini, El onorează cu prezența Sa adunările copiilor Săi. El a făgăduit că, atunci când ei se adună să Îl caute, să-și recunoască păcatele și să se roage unul pentru altul, El Se va întâlni cu ei prin Duhul Său.

După ce Domnul Hristos S-a înălțat la ceruri, simțământul prezenței Sale era în continuare cu urmașii Săi. Aceasta era o prezență personală, plină de iubire și lumină…

De atunci înainte, prin Duhul Sfânt, Domnul Hristos avea să locuiască continuu în inimile copiilor Săi. Unirea lor cu Hristos era acum mai strânsă decât atunci când era personal cu ei. Lumina, iubirea și puterea lui Hristos, care locuiau în ei, străluceau prin ei, așa că oamenii văzându-i se mirau întrucât știau că erau oameni necărturari și de rând; și „au priceput că fuseseră cu Isus”. (Faptele Apostolilor 4, 13.) Tot ceea ce Domnul Hristos a fost pentru ucenicii Săi dorește să fie și pentru copiii Săi de astăzi.

Noi putem fi tari în Domnul și în puterea tăriei Sale. Primindu-L pe Hristos, suntem îmbrăcați cu putere. Mântuitorul primit în inimă va face ca puterea Lui să devină proprietatea noastră… Prezența lui Hristos în inimă este o putere vitalizantă, care întărește întreaga ființă.

Să nu simți niciodată că Hristos este departe. El este întotdeauna aproape. Prezența Sa iubitoare te înconjoară.

Devoționalul face parte din cartea ”The Faith I Live By ”  de Ellen G. White.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu

 

Dumnezeu nu este părtinitor, 23 februarie

Atunci, Petru a început să vorbească şi a zis: „În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,  ci că în orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este primit de El. Fapte 10:34,35

Dumnezeu nu este părtinitor… Cei care au lumina și nu o urmează, ci trec cu vederea cerințele lui Dumnezeu, vor descoperi că binecuvântările lor vor fi preschimbate în blesteme, iar îndurările de care s-ar fi bucurat, în judecăți.

Dumnezeu nu socotește toate păcatele ca fiind de aceeași mărime; sunt diferite grade de vinovăție în aprecierea Sa, ca și a omului mărginit. Însă oricât de neînsemnat ar părea cutare sau cutare greșeală în ochii oamenilor, nici un păcat nu este mic în ochii lui Dumnezeu. Judecata omului este părtinitoare, imperfectă; dar Dumnezeu apreciază toate lucrurile așa cum sunt cu adevărat. Bețivul este disprețuit și i se spune că păcatul lui îl exclude din ceruri, în timp ce mândria, egoismul și lăcomia rămân nemustrate. Totuși, aceste păcate sunt în mod deosebit ofensatoare pentru Dumnezeu, pentru că sunt contrare bunătății caracterul Său, acelei iubiri neegoiste care formează atmosfera lumilor necăzute în păcat.

Păcătoșenia nespus de mare a păcatului poate fi înțeleasă numai în lumina crucii de pe Golgota. Cei care susțin că Dumnezeu este prea bun ca „să arunce afară” pe cei păcătoși, să privească Golgota. Ea a avut loc pentru că n-a existat o altă cale prin care omul să poată fi mânuit, pentru că fără acest sacrificiu era imposibil pentru neamul omenesc să scape de puterea mânjitoare a păcatului și să fie readus în comuniune cu ființele sfinte: pentru că era imposibil pentru ei să devină părtași vieții spirituale: de aceea, Domnul Hristos a luat asupra Sa vinovăția neascultării și a suferit în locul păcătosului. Iubirea, suferințele și moartea Fiului lui Dumnezeu mărturisesc despre teribila grozăvie a păcatului și declară că nu există nici o altă scăpare de sub puterea lui, nici o speranță pentru o viață mai înaltă decât prin supunerea inimii noastre Domnului Hristos.

Lăsați sufletul să fie înălțat din adâncimile ale păcatului pentru a contempla pe Dumnezeul bunătății, îndurării și iubirii, dar care cu niciun chip nu va trece cu vederea  pe cel vinovat.

Devoționalul face parte din cartea ”The Faith I Live By ”  de Ellen G. White.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu

Imagine de Jaesung An de la Pixabay

Dumnezeu este dragoste, 22 februarie

Cine nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste. 1 Ioan 4:8

Orice manifestare a puterii creatoare este o expresie a iubirii nemărginite.

Prin puterea Sa, vara și iarna, timpul semănatului și timpul seceratului, ziua și noaptea urmează una alteia într-o succesiune ordonată. Prin Cuvântul Său, cresc plantele, apar frunzele, înfloresc florile. Orice lucru bun, pe care îl avem, fiecare rază de soare și picătură de ploaie, fiecare bucată de pâine, fiecare clipă de viață, toate sunt un dar al iubirii.

Istoria marelui conflict dintre bine și rău — de la data când a izbucnit pentru prima dată în ceruri și până la înfrângerea finală a răzvrătirii și eradicarea definitivă a păcatului — constituie, de asemenea, o demonstrare a iubirii neschimbătoare a lui Dumnezeu.

Darul dat în Hristos descoperă inima Tatălui.

Dumnezeu a dat lumii noastre minunatul dar al singurului Său Fiu. În lumina acestui act, locuitorii altor lumi  n-ar fi putut spune niciodată că Dumnezeu ar fi putut face mai mult decât a făcut ca să arate dragostea Lui pentru neamul omenesc. El a făcut un sacrificiu care depășește orice calcul.

Mii de oameni au o concepție greșită despre Dumnezeu și atributele Sale. Într-adevăr, ei slujesc unui dumnezeu fals, tot așa cum făceau și slujitorii lui Baal. Ne închinăm noi adevăratului Dumnezeu, așa cum este El descoperit în Cuvântul Său, în Domnul Hristos, în natură sau adorăm vreun idol filozofic, așezat în locul Lui? Dumnezeu este Dumnezeul adevărului. Dreptatea și mila sunt atributele tronului Său. El este un Dumnezeu al dragostei, al milei și al unei împreună simțiri pline de bunătate. În felul acesta, El este reprezentat în Fiul Său, Mântuitorul nostru. El este un Dumnezeu al răbdării și al îndelungii răbdări. Dacă astfel este Ființa pe care o adorăm și al cărei caracter căutăm să ni-l însușim, atunci ne închinăm adevăratului Dumnezeu.

Devoționalul face parte din cartea ”The Faith I Live By ”  de Ellen G. White.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu

Photo by Jamie Street on Unsplash

Nu întristați Duhul, 21 februarie

Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. Efeseni 4:30

Conștiința este vocea lui Dumnezeu ce se aude în mijlocul conflictului pasiunilor omenești; când i se rezistă, Duhul lui Dumnezeu este întristat.

Oamenii au capacitatea de a stinge Duhul lui Dumnezeu, deoarece le-a fost dată puterea de a alege. Ei au libertatea de a acționa după cum aleg. Ei pot să fie ascultători, prin Numele și harul Răscumpărătorului nostru, sau pot să fie neascultători și să suporte consecințele.

Păcatul blasfemiei împotriva Duhului Sfânt nu constă într-un anumit cuvânt sau act, ci este împotrivirea fermă şi hotărâtă în fața adevărului şi dovezilor.

Aceasta are loc nu pentru că Dumnezeu dă un decret potrivit căruia omul nu va fi mântuit. El nu aruncă întuneric înaintea ochilor, întuneric ce nu poate fi pătruns. Dar omul, la început, rezistă unei influențe a Duhului lui Dumnezeu și, rezistându-i o dată, este mult mai ușor să facă același lucru și a doua oară, apoi și mai ușor a treia oară și cu mult mai ușor a patra oară. Apoi vine secerișul care să fie strâns din sămânța necredinței și a împotrivirii. O, ce seceriș al îngăduințelor păcătoase se pregătește pentru seceră!…

Pe de altă parte, fiecare rază de lumină primită va produce un seceriș de lumină. Dacă a existat împotrivire față de ispită, va fi mai multă putere pentru a rezista a doua oară; fiecare nouă biruință câștigată asupra eului va netezi calea pentru biruințe mai înalte și mai nobile. Fiecare victorie este o sămânță semănată pentru viața veșnică.

Dumnezeu nu nimicește pe nimeni. Păcătosul se nimicește pe sine prin lipsa lui de căință.

Nimeni nu trebuie să privească păcatul împotriva Duhului Sfânt ca fiind ceva misterios și nedefinit. Păcatul împotriva Duhului Sfânt este păcatul refuzului persistent de a răspunde invitației de a ne pocăi.

Nu există … nici o speranță pentru o viață mai înaltă decât prin supunerea inimii noastre Domnului Hristos.

Devoționalul face parte din cartea ”The Faith I Live By ”  de Ellen G. White.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu

Photo by Bara Cross on Unsplash

Duhul care sălășluiește, 20 februarie

Cine păzește poruncile Lui rămâne în El şi El în el. Şi cunoaștem că El rămâne în noi prin Duhul pe care ni L-a dat. 1 Ioan 3 :24

Duhul Sfânt este adierea vieții spirituale în suflet. Împărtășirea Duhului este împărtășirea vieții lui Hristos. Pe cel care-L primește, îl umple cu însușirile lui Hristos.

Duhul Sfânt va intra în inima care nu se poate lăuda cu nimic. Dragostea lui Isus va umple vidul care se face prin golire de sine.

Aceia care Îl văd pe Hristos în adevăratul Lui caracter și-L primesc în inimă, au viață veșnică. Hristos locuiește în noi prin Duhul; iar Duhul lui Dumnezeu, primit în inimă prin credință, este începutul vieții veșnice.

Nu-L vedem pe Hristos și nici nu vorbim cu El, dar Duhul Său Sfânt este la fel de aproape de noi într-un loc ca și în altul. Lucrează în și prin fiecare dintre cei care îl primesc pe Hristos. Cei care cunosc sălășluirea Duhului dezvăluie roadele Duhului – iubire, bucurie, pace, îndelungă răbdare, blândețe, bunătate, credință.

Duhul Sfânt trebuie să fie permanent prezent cu credinciosul. Avem  nevoie să luăm în considerare cu mai multă atenție faptul că Mângâietorul trebuie să rămână cu noi. Dacă fiecare dintre noi a înțeles acest adevăr, ar trebui să nu ne simțim singuri niciodată. Când suntem asaltați de dușman, când suntem copleșiți de ispită, trebuie să ne așezăm credința în Dumnezeu; căci avem promisiunea Lui că nu vom fi lăsați niciodată să luptăm singuri. Fiecare suflet, iertat de păcat, este prețios în ochii Lui – mai prețios decât lumea întreagă. A fost cumpărat cu un preț infinit și Domnul Hristos nu va părăsi niciodată sufletul pentru care a murit.

Hristos este reprezentat de Duhul Sfânt; iar când acest Duh este apreciat, atunci când cei controlați de Duhul transmit altora energia cu care sunt umpluți, este atinsă o coardă invizibilă ce electrizează întregul. Mi-aș dori să putem înțelege cu toții cât de nelimitate sunt resursele divine.

Devoționalul face parte din cartea ”The Faith I Live By ”  de Ellen G. White.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu

Mângâietor și învățător, 19 februarie

Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. Ioan 14:26

Duhul Sfânt este reprezentantul lui Hristos, dar fără trup omenesc și deci independent de acesta. Împiedicat de corpul omenesc, Hristos nu putea să fie prezent peste tot, în același timp. De aceea, era spre binele lor [al ucenicilor] ca El să meargă la Tatăl și să trimită Duhul Sfânt ca înlocuitor pe pământ. Nimeni nu mai putea spune că avea un avantaj din cauză că se găsea într-un anumit loc sau pentru că avea legătură personală cu Hristos. Prin Duhul, Mântuitorul putea fi în legătură cu toți…

Oricând și în orice loc, în toate întristările și în toate necazurile, când împrejurările par întunecate și viitorul plin de tulburări, iar noi ne simțim fără putere și singuri, Mângâietorul va fi trimis ca răspuns la rugăciunea credinței. Împrejurările ne pot despărți de orice prieten pământesc; dar nici o împrejurare, nici depărtarea nu ne pot despărți de Mângâietorul ceresc. Oriunde am fi, oriunde am merge, El Se află totdeauna la dreapta noastră ca să ne sprijine, să ne ajute, să ne ridice și să ne îmbărbăteze…

Mângâietorul este numit „Duhul adevărului”. Lucrarea Lui este să definească și să susțină adevărul. La început, El locuiește în inimă ca Duh al adevărului și, după aceea, ajunge Mângâietor. Adevărul aduce mângâiere și pace, în timp ce minciuna nu poate să dea adevărata pace și mângâiere… Duhul Sfânt vorbește minții prin Scripturi și le întipărește adevărul în inimă.

Cei care se află sub influența Duhului lui Dumnezeu nu vor fi niște fanatici, ci oameni calmi și statornici, care nu manifestă extravaganță în gândire, cuvinte și fapte. Pentru cei care au acceptat dovezile adevărului, aducând la tăcere orice voce, cu excepția vocii care vine de la Acela care este adevărul, Duhul lui Dumnezeu va fi o călăuză și un scut protector, în mijlocul confuziei doctrinelor amăgitoare.

Fiecare bărbat, femeie și copil care nu este sub controlul Spiritului lui Dumnezeu este sub influența vrăjitoriei lui Satana și cuvântul și exemplul lui îi vor conduce și pe alții departe de cărarea adevărului.

Devoționalul face parte din cartea ”The Faith I Live By ”  de Ellen G. White.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu

O prezență tainică și duioasă, 17 februarie

Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul, dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul. Ioan 3:8

Măreția lui Dumnezeu este pentru noi de necuprins. „Domnul Își are scaunul de domnie în ceruri” (Psalmii 11, 4); cu toate acestea, prin Duhul Său, este prezent pretutindeni. El are o cunoaștere intimă a tuturor lucrărilor mâinilor Sale și un interes personal față de acestea…

Creatorul tuturor lucrurilor a fost Acela care… creat sufletul omului, cu capacitatea lui de a cunoaște și de a iubi. Și nu ar fi în spiritul Său, dacă ar lăsa cerințele sufletului nesatisfăcute. Nici un principiu intangibil, nici o esență impersonală sau o abstracțiune oarecare nu poate satisface nevoile și dorințele fierbinți ale ființelor omenești în această viață de luptă cu păcatul, tristețea și durerea. Nu este suficient să crezi în lege și forță, în lucruri care sunt lipsite de milă și nu aud niciodată strigătul după ajutor. Avem nevoie să știm că există un braț atotputernic, care ne va susține în picioare, că există un Prieten infinit, care are compasiune față de noi. Avem nevoie să ne prindem bine de o mână caldă, să ne încredem într-o inimă plină de gingășie. Și Dumnezeu chiar așa S-a descoperit pe Sine în Cuvântul Său.

Lucrurile spirituale sunt judecate spiritual. Mintea firească nu poate pricepe aceste taine… Înțelepții în felul lumii au încercat să explice, pe baza principiilor științifice, influența Duhului lui Dumnezeu asupra inimii. Cea mai mică înaintare în această direcție va conduce sufletul la încurcături și scepticism. Religia Bibliei este simplitatea tainei evlaviei; nici o minte omenească n-o poate înțelege pe deplin și este cu desăvârșire de neînțeles pentru inima nerenăscută.

Natura Duhului Sfânt este o taină. Oamenii nu pot s-o explice, fiindcă Domnul nu le-a descoperit-o. Oameni, având păreri fanteziste, pot grupa laolaltă anumite pasaje din Scriptură și din ele să clădească o susținere omenească; dar primirea acestor vederi nu va întări biserica. Cu privire la asemenea taine, care sunt prea adânci pentru priceperea omenească, tăcerea este de aur.

Devoționalul face parte din cartea ”The Faith I Live By ”  de Ellen G. White.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu

Darul lui Dumnezeu pentru tine, 16 februarie

„Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, apoi, veţi primi darul Sfântului Duh. Fapte 2:38

Hristos a făgăduit bisericii Sale darul Duhului Sfânt, și făgăduința ne aparține în aceeași măsură ca și celor dintâi ucenici.

Noi ar trebui să ne rugăm tot așa de stăruitor pentru coborârea Duhului Sfânt, cum s-au rugat ucenicii în Ziua Cincizecimii. Dacă ei au avut nevoie de Duhul Sfânt în timpul acela, cu atât mai mult avem noi nevoie astăzi.

Măsura în care primim Duhul Sfânt este proporțională cu măsura dorinței noastre și a credinței exercitate pentru aceasta, precum și cu felul în care vom folosi lumina și cunoștința pe care le vom primi.

Sunt mulți care cred și mărturisesc că au încredere în făgăduința Domnului; ei vorbesc despre Hristos și despre Duhul Sfânt și, cu toate acestea, n-au nici un folos. Ei nu-și supun sufletul pentru a fi îndrumat și călăuzit de puterile cerești. Noi nu putem folosi Duhul Sfânt. Duhul trebuie să ne folosească pe noi. Dumnezeu lucrează prin Duhul în poporul Său „și voința și înfăptuirea după buna Lui plăcere.” (Filipeni 2, 13.) Dar mulți nu vor să se supună acestei acțiuni. Ei doresc să se conducă singuri. Din cauza aceasta nici nu primesc darul ceresc. Duhul Sfânt este dat numai acelor care caută cu umilință pe Dumnezeu, care urmează călăuzirea și harul Său. Puterea lui Dumnezeu așteaptă să fie cerută și primită. Această binecuvântare făgăduită, dacă este cerută prin credință, aduce cu sine toate celelalte binecuvântări. Ea se dă potrivit cu bogățiile harului lui Hristos, și El este gata să dea fiecărui suflet atât cât poate să primească.

Când Duhul Sfânt rămâne în inimă, va conduce pe om să-și vadă propriile defecte de caracter, să-i fie milă de slăbiciunea altora, să ierte așa cum dorește să fie iertat. El va fi plin de milă, amabil, asemenea Domului Hristos.

Duhul Sfânt dăruiește iubire, bucurie, pace, tărie și mângâiere; este ca un izvor de apă din viața veșnică. binecuvântarea este gratuită tuturor.

Devoționalul face parte din cartea ”The Faith I Live By ”  de Ellen G. White.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu