Minunată bunăvoință!

Căci cunoașteți harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s-a făcut sărac pentru voi, pentru ca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogățiți” 2 Corinteni 8:9.

Am vizitat clădirile ce fuseseră mai înainte palate ale regilor, când Franța era monarhie… Gândurile mele s-au îndreptat mai întâi la regii care au  traversat cândva aceste holuri mari și apăreau prin aceste galerii. Ce-a mai rămas din faima lor omenească acum?…

Apoi ne amintim de Isus, care a venit în lumea noastră cu scopul Său binecuvântat, cu dragoste, renunțând la mantia regală și la coroana de Împărat, coborând de pe tronul regesc, îmbrăcând  divinitatea cu omenesc, și venind în lumea noastră ca să fie un Om al durerii și obișnuit cu suferința. Îl vedem printre săraci, binecuvântând pe cei nenorociți, vindecând pe bolnavi, alinând durerile celor în vârstă, ajungând cu mila Sa divină în adâncul suferinței și mizeriei omenești. El a observat chiar și necazurile și nevoile copilașilor…

Îngeri au fost trimiși ca mesageri ai harului la cei nenorociți și la cei aflați în suferință. Acești îngeri din lumea luminii, din slava infinită dinaintea tronului lui Dumnezeu, sunt veniți într-o misiune a iubirii, a  purtării de grijă, a milei pentru cei suferinzi din această lume. Dar există o întruchipare a unei bunăvoințe mult mai profunde decât aceasta: Domnul, Fiul Tatălui Veșnic… Prințul regilor de pe pământ…

Ce este lucrarea îngerilor în comparație cu bunăvoința Sa? Tronul Său e din veșnicie. El e Cel care a clădit fiecare pilon și fiecare boltă din marele templu al naturii. Iată-L, începutul creației lui Dumnezeu, Cel ce numără stelele, care a creat lumile – printre care acest pământ care e o doar o fărâmă, și ar putea trece neobservat printre multele lumi așa cum ar trece neobservata o frunzuliță dintr-o pădure. Națiunile sunt înaintea Lui ca  ”picătură de apă din vadră” și ”ca praful pe o cumpănă”(Isaia 40:15).

Contemplați-L pe El, Domnul, Răscumpărătorul plin de glorie, locuitor al lumii pe care El a creat-o, și totuși nerecunoscut chiar de către cei față de care a manifestat un interes atât de mare ca să-i binecuvânteze și să-i mântuiască… Câtă bunăvoință față de oamenii căzuți de pe pământ! Ce dragoste minunată!

Devoționalul face parte din cartea În locurile cerești (In Heavenly Places) de Ellen G. White. Pentru mai multe cărți scrise de Ellen G. White vizitați site-ul  www.egwwritings.org  și alegeți versiunea în limba română.

Traducere: Dia Dospinescu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: