Cât de mult ne iubește Dumnezeu?

Eu în ei, şi Tu în Mine; pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine”Ioan 17:23.

Pare prea frumos să ne vină să credem că Tatăl poate și iubește pe fiecare membru al familiei omenești așa cum Îl iubește pe Fiul Său. Dar avem asigurarea că El ne iubește, și această asigurare ar trebui să aducă bucurie în fiecare inimă, trezind  cea mai înaltă  adorație și determinând o recunoștință de negrăit. Dragostea lui Dumnezeu nu e nesigură, nici ireală, ci este o realitate vie.

Creatorul tuturor lumilor Își propune să iubească pe cei ce cred în Singurul Său Fiu ca Mântuitor personal, la fel de mult ca  pe Fiul Său. Chiar aici și acum favoarea Sa plină de har este revărsată asupra noastră într-o măsură de necrezut… Deși ne-a promis viața viitoare, El revarsă asupra noastră daruri princiare și în acestă viață, și în calitate de primitori ai harului Său, El vrea ca noi să ne bucurăm de tot ceea ce ne înnobilează, ne dezvoltă și ne înalță caracterele. Este în planul Său să ne facă potriviți pentru curțile cerești.

Cei care trăiesc în strânsă comuniune cu Hristos, vor fi promovați de El în poziții de încredere. Slujitorul care face tot ce poate mai bine pentru stăpânul Său este admis într-o relație familiară cu Cel ale cărui porunci le ascultă. În îndeplinirea credincioasă a datoriei noi putem deveni una cu Hristos, pentru că cei ce ascultă de poruncile Sale pot vorbi cu El nestingheriți. Cel care vorbește cel mai deschis cu Conducătorul său divin are concepția cea mai înălțată despre măreția Sa și ascultă cel mai mult de poruncile Sale.

În viața omului trebuie făcute lucruri sacre și lucruri obișnuite, unele în domeniul afacerilor, altele în slujirea Cuvântului, și altele în diverse meserii; dar când un om se predă pe sine lui Hristos și-L iubește pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea și puterea sa, el slujește cu un devotament ce cuprinde întreaga  sa ființă… El recunoaște dreptul de proprietate asupra puterilor sale și asupra ființei sale. Această consacrare îmbracă întreaga sa viață cu o sfințire ce îl face blând, bun și plin de curtoazie. Fiecare faptă a sa este o faptă sfințită… El este în Hristos, formându-se pentru o treaptă mai înaltă în cer.

Devoționalul face parte din cartea În locurile cerești (In Heavenly Places) de Ellen G. White. Pentru mai multe cărți scrise de  Ellen G. White vizitați site-ul  www.egwwritings.org  și alegeți versiunea în limba română.

Traducere: Dia Dospinescu

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: