”Unuia din acești foarte neînsemnați”

Drept răspuns, Împăratul le va zice: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut»” Matei 25:40.

Hristos face din nevoile copiilor Săi propriul Său interes personal. El privește orice disprețuire sau neglijare a fraților Săi ca un dispreț față de El Însuși și un ajutor acordat celui mai umil dintre ei ca și cum i-ar fi fost acordat Lui. El spune: ”Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit;… Ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnați fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut”(versetele 35-40).

Cel pe care Providența l-a binecuvântat cu belșug, dar care pune lacăt pe ușa inimii pentru a ține acolo impulsurile generoase care și-ar găsi expresia în fapte de caritate și bunătate, va auzi de pe buzele Învățătorului  solemnele cuvinte: ”Ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut” (versetul 45). Dragostea lui Hristos nu poate exista în inimă fără o dragoste corespunzătoare pentru semenii noștri…

Sănătatea fizică și spirituală suferă prin lipsa de acțiune. Cel leneș în vie, cel care trăiește doar pentru sine, este mereu nemulțumit de sine însuși și de ceilalți; întunericul și răceala nemulțumirii sunt oglindite pe chipul său. Dar cel care este scos și îndepărtat de eu, cel care, ca și Învățătorul se identifică cu omenirea suferindă, va fi înmuiat și rafinat prin exersarea simpatiei față de alții. Curtoazie, răbdare și blândețe vor caracteriza pe un astfel de om și  vor face prezența  sa o bucurie și continuă binecuvântare. Chipul său va străluci  de strălucirea bunăvoinței adevărate.

Cei care lucrează cel mai greu ca să-și asigure propria fericire se simt mizerabil. Cei care vor uita de sine datorită interesului pentru alții vor primi răsfrânt asupra inimilor lor  lumina și binecuvântările pe care le împart altora… Tot ce avem ne este încredințat. Cu toate acestea, când ne va răsplăti cu aprobarea Sa, o va face de parcă ar fi meritul nostru. “Bine, rob bun și credincios.” Nu măreția lucrării pe care o facem, ci iubirea și credincioșia cu care o facem, acestea câștigă aprobarea Mântuitorului.

Devoționalul face parte din cartea În locurile cerești (In Heavenly Places) de Ellen G. White. Pentru mai multe cărți scrise de Ellen G. White vizitați site-ul http://www.egwwritings.org și alegeți versiunea în limba română.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: