Mai multă predicare

26-10-2011

ʺŞi vorbim despre ele nu cu vorbiri învăţate dela înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învăţate dela Duhul Sfânt, întrebuinţând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceştiʺ 1 Corinteni 2:13.

Chiar înainte de a pleca de la ucenicii Săi, pentru a merge în curţile cereşti, Domnul Isus i-a încurajat cu făgăduinţa Duhului Sfânt. Această făgăduinţă ne aparţine şi nouă în aceeaşi măsură în care le-a aparţinut lor. Totuşi cât de rar este prezentată înaintea poporului şi cât de rar se vorbeşte în biserică despre primirea ei.

Dacă tăcem cu privire la acest subiect atât de important, ce altă făgăduinţă mai cunoaştem prin împlinirea ei practică, în afară de această făgăduinţă bogată a darului Duhului Sfânt, prin care ne este dat succesul în întreaga noastră lucrare spirituală? Făgăduinţa Duhului Sfânt este amintită ocazional în predicile noastre, se fac referiri întâmplătoare la ea, şi aceasta este totul. Profeţiile au fost dezbătute pe larg, doctrinele au fost prezentate, dar tocmai ce este esenţial pentru ca biserica să crească în putere spirituală şi eficienţă, pentru ca predicarea să inspire convingere şi sufletele să fie întoarse Ia Dumnezeu a fost omis într-o mare măsură în lucrarea pastorală.

Acest subiect a fost lăsat la o parte, ca şi când ar urma să i se acorde atenţie cândva, în viitor. Poporului i s-au prezentat alte subiecte şi privilegii, până când în biserică s-a stârnit dorinţa de a primi binecuvântările promise de Dumnezeu, dar credincioşii au rămas cu impresia că darul Duhului Sfânt nu este pentru timpul prezent, ci biserica va avea nevoie de el cândva, în viitor.

Această binecuvântare făgăduită, dacă este cerută cu credinţă, ar aduce după sine toate celelalte binecuvântări, de aceea trebuie să-i fie prezentată fără reţineri poporului lui Dumnezeu. Din cauza amăgirilor iscusite ale vrăjmaşului, mintea celor din poporul lui Dumnezeu pare a fi incapabilă să înţeleagă şi să-şi însuşească făgăduinţele lui Dumnezeu… Cei care seamănă seminţele sfinte ale adevărului vor culege roadele bucuriei. “Cel ce umblă plângând, când aruncă sămânţa, se întoarce cu veselie, când îşi strânge snopii” Psalmi 126, 6. – Mărturii pentru pastori și slujitorii Evangheliei 174,175.

 

Acest devoţional este din cartea Şi voi veţi primi o putere de Ellen G. White.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: